Totul despre durerea de cap: simptome si remedii

18-12-2019
de catre SAM Distribution
Totul despre durerea de cap: simptome si remedii

Totul despre durerea de cap. Afla ce afectiuni poate ascunde si remedii de ameliorare 

Durerea de cap obisnuita, este definită prin durerea localizată în regiunea capului sau a gâtului.
Durerile de cap sunt cauzate de modificarea mecanismelor și proceselor fiziologice care activează și implică structuri sensibile la stimularea durerii, localizate în anumite zone ale capului și gâtului: periostul craniului, mușchii, nervii, arterele și venele, țesuturile subcutanate, ochii, urechile si sinusurile. Cu toate acestea, nu este încă clar de ce aceste semnale dureroase sunt inițial activate. 

Durerile de cap primare sunt rareori cauzate de o singură cauză: în cele mai multe cazuri, sunt rezultatul interacțiunii dintre predispoziție genetică, cauze endogene (corp intern) și declanșatoare (adică stimulii de declanșare). În alte cazuri, durerile de cap pot fi rezultatul unui traumatism la nivelul capului sau, mai rar, un semn al unei afecțiuni medicale mai grave. 

Durerile de cap secundare nu au un simptom nespecific si pot fi uros asociate cu o serie de afecțiuni diferite, determinate de cauze multiple. 

Clasificare, simptome și cauze 

Există mai multe sisteme care ne permit să clasificam cu exactitate durerile de cap. Cea mai cunoscută este „ Clasificarea internațională a cefaleelor”, întocmită de Societatea Internațională a Durerii de Cap și aprobată de OMS (Organizația Mondială a Sănătății), care distinge durerile de cap primare bazate pe simptome și forme secundare bazate pe etiologia lor. 

Scopul acestor sisteme de clasificare este de a oferi profesioniștilor din domeniul sănătății un instrument care să faciliteze recunoașterea diferitelor tipuri de dureri de cap, formulând astfel un diagnostic specific și, prin urmare, adoptând cea mai eficientă strategie terapeutică. dureri de cap clasificare

Pentru a simplifica distincția, durerea de cap poate fi împărțită în trei categorii: 

  • Dureri de cap primare; 
  • Dureri de cap secundare; 
  • Nevralgii craniene și dureri faciale centrale sau primare și alte dureri de cap 

Cefalee primară 

Durerile de cap primare trebuie considerate boli reale, în sensul că nu sunt întotdeauna declanșate de cauze specifice, imediat identificabile. În cele mai multe cazuri, acestea sunt legate de obiceiuri de viață incorecte, reacții hormonale sau factori de mediu. 
Durerea de cap primară este cea mai frecventă formă de durere de cap, iar dintre acestea trei sunt principalele: 

Cefaleea de tensiune: reprezintă cea mai frecventă și relativ puțin dureroasă formă de cefalee primară.

  • Durerile de cap depind în principal de contracția involuntară și continuă a mușchilor gâtului, frunții, tâmplelor și umerilor, asociate cu  tensiune. Tinde să se manifeste cu atacuri de durată variabilă între jumătate de oră și săptămână.
  • Cefaleea de tensiune poate fi legată de stres, depresie, anxietate sau postură incorectă. Aceste dureri de cap sunt  este de obicei mai frecventă la femei.
  • Durerea este bilaterală și constrictivă (adesea definită ca „cerc în cap”), localizată în regiunea occipitală (partea posterioară a craniului) sau răspândită pe tot capul.
  • Durerea de cap este persistentă, dar în general de intensitate medie sau ușoară. Nu afectează activitățile zilnice normale ale pacientului, iar mișcarea pare să contribuie la ameliorarea tulburării.
  • Alte simptome care pot fi asociate cu cefaleea de tensiune pot fi: sensibilitatea mușchilor pericranieni, manifestări anxioase și sensibilitate la lumină sau zgomot. Senzatiile de voma si greața apar rar.

Migrena: este al doilea cel mai frecvent tip de durere de cap primară. Afectează mai ales femeile, dar poate apărea și la copii. 

  • Durerea este descrisă ca intensă (moderată-severă) și pulsantă ce tinde să înceapă lent, pe o singură parte a capului, implicând în general regiunea frontală deasupra ochiului și a tamplelor. Aceste dureri de cap se pot extinde și pe ambele părți și, de obicei, se agravează cu mișcarea. Toate acestea, desigur, limitează pacientul în efectuarea activităților obișnuite zilnice.
  • Se manifestă cu atacuri recurente, dar care apar cu o frecvență foarte variabilă (de la câteva episoade pe an la 2-3 atacuri pe săptămână). Un atac de migrenă poate dura de la patru ore la trei zile.
  • Cauzele exacte ale acestei dureri de cap sunt încă necunoscute, dar teoria principală atestă originea neurovasculară a tulburării. Unii stimuli induc o modificare a sistemului de reglare a durerii, care la rândul său provoacă modificări ale vaselor de sânge ale creierului. Mai mult, durerile de cap pot fi declanșate de o serie de factori declanșatori precum: dezechilibre hormonale (migrenă menstruală), alimente (ciocolată, brânzeturimsau aditivi alimentari), cauze de mediu, cafeină, lipsa de somn, fumatul, alcoolul etc. .
  • Migrena este asociată cu simptome precum: greață, vărsături, fotofobie (sensibilitate la lumină), fonofobie (sensibilitate la sunet) și osmofobie (sensibilitate la mirosuri). Din acest motiv, multe persoane cu migrene (dureri de cap) preferă să se odihnească într-o cameră întunecată și linistita..
  • Migrena poate apărea cu sau fără aură. Aura constă dintr-o serie de simptome neurologice tranzitorii (tulburări vizuale, senzoriale și de vorbire), care preced și însoțesc forme particulare de migrenă.

Cefaleea de tip cluster: este cea mai puțin obișnuită formă de cefalee primară, dar mai gravă.

  • Cefaleea de tip cluster afectează întotdeauna doar o parte a capului și în timpul unui atac rămâne pe aceeași parte.
  • Atacurile sunt frecvente și se apropie între ele (pot dura de la 2 săptămâni la 3 luni) și tind să apară în anumite perioade ale zilei și ale anului. Fiecare episod de cefalee de tip clusterr durează de la 15 minute la 3 ore și poate apărea cu frecvență variabilă, de exemplu, o criză la fiecare două zile sau mai multe atacuri în 24 de ore. Aceste perioade de timp sunt urmate de o remitere completă a simptomelor. Atacul începe repede și atinge intensitatea maximă în aproximativ 15 minute.
  • Durerea caracteristică a capului poate fi asociată cu alte simptome bine definite, cum ar fi ochii apoși, rinoree și congestie nazală. Spre deosebire de migrenă, cefaleea cluster nu este niciodată însoțita de greață sau vărsături.
  • Cefaleea cluster afectează cel mai frecvent bărbații, fumătorii și adulții cu vârsta de peste douăzeci de ani.
  • Cauzele posibile ale acestor dureri de cap, au la baza de cele mai multe ori, unele modificări hormonale și nervoase specifice, cu implicarea potențială a hipotalamusului (acest lucru ar explica de ce atacurile și periodicitatea acelora se întâmplă cu o cadență precisă). Principalii factori declansatori in cazul acestor dureri de cap sunt: stresul, modificările ritmului de veghe, fumatul și consumul excesiv de băuturi alcoolice.

Toate aceste forme de durere de cap primară pot fi:

Episodice: crizele dureroase au o frecvență ocazională și sporadică, care apar mai puțin de 15 zile pe lună.
Cronice: durerea apare cu o frecvență ridicată, cel puțin 15 zile pe lună și mai mult de șase luni, fără a răspunde eficient la terapie. Migrena este forma care tinde cel mai ușor să devină cronică.

Cefalee secundară

Durerile de cap secundare derivă din alte afecțiuni patologice. Unele boli pot fi confundate frecvent cu durerile de cap, tocmai pentru că au această manifestare în simptomele lor: sinuzită (inflamația sinusurilor paranazale), faringită (inflamație sau infecție a gâtului), otită (infecție sau inflamație a urechii). 

Durerile de cap secundare pot fi, de asemenea, cauzate de afecțiuni foarte grave și, mai ales dacă sunt asociate cu alte simptome „alarmante”, acestea nu trebuie neglijate. Din fericire, durerile de cap secundare „periculoase” sunt intalnite la un procent mic din cazuri. In cazul unei dureri de cap care apare brusc, cu o intensitate mai mica si este asociată cu alte simptome care nu pot fi legate de durerile de cap, este necesar să consultati un medic specialist. 

Diferenta dintre durerile de cap primare și secundare poate fi dificilă. 
Investigațiile de diagnostic pot include: 

  • Analize de sânge sau puncție, dacă este suspectată o infecție (de exemplu, meningită); 
  • Tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică, pentru a exclude leziunile expansive benigne sau maligne,  dacă durerea este cu debut brusc și sever; 
  • Electroencefalogramă, dacă durerea de cap este asociată cu pierderea cunoștinței. 

Nevralgia craniană, durerile faciale și alte dureri de cap 

Nevralgia craniană este un grup de dureri de cap care apare practic datorită inflamației nervilor cranieni și / sau cervicali, care devin sursa durerilor de cap. De exemplu, nevralgia trigeminală este o simptomatologie care afectează terminațiile nervoase localizate pe față, în fața craniului și în cavitatea bucală și este responsabilă de transmiterea stimulilor motori și senzoriali la creier și invers. De asemenea, în această categorie sunt incluse diferite forme de durere facială și o varietate de alte cauze ale durerilor de cap. 

Remedii pentru durerile de cap 

  • Sportul este un „medicament” ideal pentru prevenirea acestor dureri de cap: activitatea sportivă ajută la eliminarea stresului, prin urmare poate preveni apariția durerilor de cap. 
  • Urmați o dietă sănătoasă și echilibrată. 
  • Dacă este necesar, completați dieta cu un supliment de vitamina C și magneziu. 
  • Odihniti-va regulat: evitați să dormiți prea mult sau prea puțin 
  • Yoga, pilatesul sau alte activități relaxante sunt tactici foarte utile pentru prevenirea durerilor de cap. 
  • Nu abuzați de medicamentele antiinflamatoare și de cele calmante: in cazul persoanele care iau acest gen de medicamente timp de 3 zile sau mai mult, exista riscul ca durerile sa recidiveze (efect de recul). 
  • Nu săriți mesele: postul, de exemplu, este un factor determinant în cazul durerilor de cap. 

Cisteste si 10 leacuri pentru durerile de cap.

Analgezicele precum ibuprofenul, paracetamolul, naproxenul sa aspirina ajuta in cazul cefaleei de tensiune.  

Nu toate tipurile de dureri de cap necesită tratament medical specific: un pic de odihnă și un somn bun sunt de obicei suficiente pentru a face durerea să treacă.

Autor | Data ultimei actualizari: 28.02.2023

Recenzii

Nici o postare găsită

Postare noua

Informațiile de pe acest site sunt pur informationale. Nu ne propunem să diagnosticăm, să tratăm, să vindecăm sau să prevenim vreo boală. Informațiile sunt prezentate în scop educațional. Trebuie să consultați medicul înainte de a acționa asupra oricărui conținut de pe acest site web, mai ales dacă sunteți însărcinată, alăptați, luați medicamente sau aveți o afecțiune medicală.