Reumatism: cauze, simptome, analize si tratament

Ce este reumatismul?

După cum se poate înțelege deja, termenul reumatism este foarte generic. Există numeroase afectiuni care pot fi grupate sub această definiție. Reumatismul cuprinde peste o sută de boli reumatice diferite, unele foarte intalnite, altele foarte rare, dintre care doar unele sunt bine caracterizate. 

În raport cu structurile implicate în principal, reumatismul este împărțit în reumatism articular și reumatism extraarticular (deși, adesea, boala reumatică poate afecta simultan mai multe țesuturi), în timp ce în raport cu mecanismul de debut vorbim de reumatism inflamator si reumatism degenerativ.

Pentru a simplifica, reumatismul se imparte in 3 mari categorii: reumatism inflamator, reumatism degenerativ si reumatism extraarticular. 

Mulțe boli reumatice provoacă simptome și leziuni structurale sistemului locomotor, afectând în principal articulațiile, osoasele, cât și cartilajele, tendoanele, ligamentele, țesutul conjunctiv si mușchii.

Multe boli reumatice, pe lângă faptul că provoacă inflamații dureroase în diferite organe și țesuturi, conduc în timp la deformarea articulațiilor.

Simptome reumatism 

Cele mai comune simptome pentru reumatism includ: durere, inflamație, rigiditatea articulațiilor și limitarea mișcării datorită deformarii articulare sau musculare sau slăbiciune.

Fiecare afectiune reumatică are propriile simptome, care sunt foarte variabile ca tip, intensitate, severitate, vârsta de debut și durata, precum și de diverși factori psihoemotivi și de mediu (cum ar fi temperatura și umiditatea).

Cu puține excepții, bolile reumatice, în special cele cu bază autoimună sau asociate cu un grad mai mare de inflamație, tind să afecteze predominant femeile, în special de la vârsta de 45 de ani. 

Cele mai comune afectiuni reumatice in randul populatie sunt: 

Osteoartrita: boală inflamatorie cronică asociată cu vârsta, care afectează în principal coloana vertebrală și articulațiile genunchiului, șoldului, umărului, mâinilor și picioarelor, provocând deteriorarea treptată. Supraponderalitatea și obezitatea cresc considerabil riscul apariției artrozei, care afectează membrele inferioare și spatele. Aceasta afectiune se agravează cu timpul.

Artrita reumatoidă: boală inflamatorie cronică cu o bază autoimună, care afectează în primul rând articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor. Pentru a o fiferenția de artroză este necesar să se efectueze analize de sânge pentru a verifica prezența anumitor molecule în sânge, cum ar fi factorul reumatoid și anticorpii anti-peptide citrulinate ciclic (anti-CCP).

Lupus eritematos sistemic: boala inflamatorie cronică cu o bază autoimună care afectează în primul rând femeile. Lupus afecteaza articulațiile, rinichii, pielea, membranele mucoase, plamani si peretii vaselor de sange, cauzand inflamatie, durere si alte simptome mai mult sau mai puțin severe, sau chiar invalidante. Este caracterizata prin apariția unui eritem în formă de fluture pe nas și în partea centrală a obrajilor.

Sindromul Sjogren: este o boală cronică reumatică caracterizată prin prezența de autoanticorpi care ataca anumite țesuturi și în special glandele lacrimale si salivare, rezultând gură și ochi uscati. Poate provoca, de asemenea, lipsa lubrifierii membranelor mucoase din alte părți ale corpului (de exemplu, vaginale sau gastrointestinale), dureri articulare și erupții cutanate. 

Polimialgie reumatică: poate aparea la orice varsta, de multe ori după o infecție și cauzează inflamație și o atrofiere a mușchilor, care rezultă în slăbiciune, durere si pierderea progresiva a functiei musculare. Afectează în principal umerii, brațele și picioarele.

Sindromul fibromialgiei (de asemenea , numit simplu „fibromialgie“) este o boală cronică de cauză necunoscută și simptome variabile, în general, asociată cu senzație de rigiditate și durere la nivelul mușchilor și a altor țesuturi moi precum tendoane, si ligamente etc. O cauza ar putea fi oboseala, anxietatea, depresia, cefaleea sau tulburările gastro-intestinale.

Artrita psoriazică: forma de artrita care pot afecta aproximativ o treime din pacienții cu psoriazis (boala inflamatorie cronica care afecteaza in principal, dar nu numai, pielea prin formarea plăcilor care sunt caracterizate prin roseata si descuamare);

Sclerodermie: boala inflamatorie cronică cu o bază autoimună, care afectează în principal femeile după 45 de ani, caracterizată prin îngroșarea pielii și a organelor interne (fibroză), tulburări ale vaselor sanguine mici și a sistemului imunitar. Pe lângă piele, poate afecta plămânii, inima, sistemul gastro-intestinal și sistemul musculo-scheletic.

Spondilită anchilozantă: boala reumatica, care aparține grupului de spondiloartrita și care afectează în principal bărbații cu varste cuprinse între 20 și 40 de ani. Provoacă inflamații, durere și rigiditate articulară. Principalul simptom este durerea de spate.

Guta: boala reumatica determinată prin depunerea anormală a cristalelor de acid uric în lichidul sinovial (fluidul prezent în interiorul articulațiilor, care are sarcina de hrăni și lubrifia tesutul articular). Formele acute se manifesta prin dureri, umflături, arsuri și roșeață la nivelul articulațiilor, de o intensitate crescuta.

Pseudo-guta sau condrocalcinoza: boala reumatica cu simptome similare cu guta, dar caracterizata prin depunerea anormală a pirofosfatului de calciu în lichidul sinovial. In cazuri severe poate provoca deteriorarea articulațiilor afectate. 

Febra reumatică: boala reumatica care afecteaza in cea mai mare parte copii și adolescenți. Este declanșata de o infecție bacteriană a gâtului, in cele mai multe cazuri de un streptococ B si in special la pacienții care au o predispoziție. Pe lângă febră, poate provoca complicații grave, cum ar fi bolile reumatice de inimă. 

Bursita: inflamație a pungilor articulare (mici saci plin cu lichid), care au sarcina de a amortiza solicitările mecanice în timpul deplasării. Aceasta afectiune este asociata cu dureri intense, umflături, arsuri și roșeață la nivelul articulațiilor afectate. Când apare după un traumatism, bursita poate fi și de tip hemoragic.

Tendinita: acuta sau cronica, afectiunea se refera la inflamarea tendoanului și teaca care îi înconjoară. De obicei, durerea împiedică utilizarea articulației afectate, cu o limitare considerabilă a miscarii mai ales atunci când degetul mare, cotul, umărul, genunchiul sau picioarele sunt afectate. 

Tesutului conjunctiv: grup eterogen de boli cronice și autoimune, care au la baza procese inflamatorii la nivelul țesutului conjunctiv, prezent în diferite părți ale organismului. 

Osteoporoza: deși nu este o boală inflamatorie cronică sau autoimună, osteoporoza se numara printre bolile reumatice. Trăsătura sa distinctivă constă într-un dezechilibru al metabolismului osos care duce la o reducere treptată a densității oaselor lungi, cu o creștere a riscului de fracturi.

Analize reumatism

Diagnosticul de reumatism se bazează pe aplicarea criteriilor JONES și pe informațiile derivate din istoricul medical, examenul fizic și analizele de laborator (microbiologice și imunologice). Analize pentru reumatism recomandate: VSH sau proteina C reactivă (CRP), EKG, fibrinogen. Aceste analize de sange pentru reumatism il vor ajuta pe medic sa puna un diagnostic. 

Cauzele reumatismului

Deoarece reumatismul este alcatuit dintr-un grup de boli, cauzele care il pot determina sunt numeroase și variate, precum și în mare parte necunoscute.

În ciuda cercetărilor intense, până în prezent sunt cunoscute doar o parte din detaliile proceselor inflamatorii și autoimune pe care le declanșează. Insa nu se cunosc și cauzele primare care stresează negativ sistemul imunitar, declanșând apariția acestora.

Se știe că formele inflamatorii ale reumatismului sunt în general induse de un răspuns imun anormal și aparent nemotivat, care implică diferite tipuri de limfocite și celule imune. Acestea eliberează substanțe pro-inflamatorii (interferoni și alte citokine) sau produc autoanticorpi capabili sa atace țesuturile specifice ale corpului (articulații, mușchi, țesut conjunctiv, vase de sânge etc.), deteriorându-le și provocând simptome ale diferitelor boli reumatice.

În principiu, oricine poate dezvolta o boală reumatică inflamatorie sau autoimună, dar probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este mai mare dacă există o predispoziție genetică, semnalată de obicei prin faptul că are un părinte, un frate sau o soră, un bunic sau un unchi care suferă de acea boală.

Tratament reumatism

Tratamentul bolilor reumatice se face in functie de simptomele specifice afectiunii și de nivelul de severitate al acesteia. Tramamentul reumatismului trebuie întotdeauna stabilit de un specialist în reumatologie după un examen medical amănunțit.

În general, pentru toate formele inflamatorii, cu sau fără o bază autoimună, primul obiectiv al tratamentului este reducerea simptomelor (inflamație, durere, arsură, umflături, roșeață, rigiditate sau limitare funcțională).

Atâta timp cât boala reumatică este ușoară până la moderată, acest lucru poate fi realizat prin administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene pe cale orală sau aplicate local, dacă simptomele sunt limitate la o anumită zonă a corpului (cum ar fi în cazul durerilor de genunchi, durerilor de gât sau durerilr de spate datorate artrozei).

Pentru tratamentul naturist al reumatismului local puteți folosi unguente antireumatice (gel, balsam, crema chinezeaza) toate cu proprietati antiinflamatoare, care trebuie aplicate de 3-4 ori pe zi pe zona dureroasă. De asemenea Omega 3 ajuta la reducerea inflamatiei. 

Pentru bolile reumatice mai grave caracterizate prin implicarea organelor interne sau a unor părți mari ale corpului, este necesar să  se foloseasca medicamente anti-inflamatorie, bazate pe corticosteroizi orali sau medicamente imunosupresoare.

Pentru unele boli reumatice severe care nu pot fi controlate prin tratamente convenționale, cum ar fi artrita reumatoidă și artrita psoriazică, mai multe medicamente biologice sunt disponibili de câțiva ani, adică anticorpi monoclonali produși în laborator capabili să încetinească evoluția bolii. 

Deoarece multe boli reumatice sunt asociate cu stări de anxietate și depresie, pentru unii pacienți poate fi utilă și asigurarea unui tratament antidepresiv.

Dieta și suplimentele alimentare (care trebuie indicate de medic) pot juca, de asemenea, un rol important în prevenirea evoluției bolilor reumatice. 

În general, o dietă sănătoasă și echilibrată bazată pe alimente proaspete (în special, legume, fructe, cereale integrale, pește, leguminoase, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi și ulei de măsline extravirgin), consumate crude sau gătite într-un mod simplu, au un efect antiinflamator și antioxidant care ajuta organismul să răspundă mai bine la tratamentele administrate.

Pentru unele boli reumatice, atenția asupra alimentației zilnice este și mai importantă, deoarece anumite alimente și băuturi cresc mult riscul de exacerbări. 

Un caz emblematic este guta: cei care suferă de aceasta trebuie să evite alimentele bogate în substanțe numite „purine”, care cresc producția de acid uric și depunerea acestuia în lichidul sinovial.

Plantele utilizate în tratamentul naturist al reumatismului au o acțiune diuretică și proprietăți purificatoare.

Autor: Echipa Sam Distribution | Data ultimei actualizari: 02.03.2023