Melatonina - Ce este si ce beneficii are?

Melatonina este cunoscută în principal ca hormonul somnului. Melatonina este considerată de mulți o modalitate eficientă de a combate insomnia și alte tulburări de somn. Acesta îi poate ajuta atât pe vârstnici, cât și pe cei care lucrează în schimburi. Cu toate acestea, melatonina este o substanță care afectează și alte aspecte ale vieții umane. Ce ar trebui să stiți despre melatonină?

Probabil ați auzit despre melatonina și efectul acesteia asupra somnului, dar știați că melatonina este un hormon natural care are efecte antioxidante puternice? Știați că prin măsuri adecvate, cum ar fi blocarea luminii albastre, puteți crește nivelul acesteia în mod natural? Acest lucru înseamnă că nu trebuie să vă bazați doar pe suplimente cu melatonina. Dacă sunteți interesat de acest hormon minune, atunci acest articol este pentru dvs.

Ce este melatonina?

Melatonina este un hormon natural produs în principal în glanda pineală, o glandă mică din creier. De obicei, cea mai mare concentrație de melatonină este secretata între miezul nopții și trei dimineața, ceea ce inseamna ca sinteza si secretia sa este corelată cu momentul din zi.

Glanda pineală joacă un rol foarte important în ceasul biologic, deoarece reglează ciclul de zi și de noapte. Cu alte cuvinte, melatonina este cel mai important regulator al ceea ce se numește "ceas biologic". Astfel, corpul nostru știe când este zi și când este noapte.

Melatonina are o influență puternică asupra ritmului circadian, deci poate fi utilizată pentru a trata insomnia asociată cu tulburări ale acestui ritm. Funcționează bine pentru persoanele cu sindrom de fază de somn întârziat, care suferă de boli oculare, persoanele care lucrează în schimburi sau care călătoresc adesea cu avionul.

În cazul insomniei cronice, care poate avea cauze multiple, melatonina este utilizată pentru reglarea ritmului circadian. Acțiunea sa permite sincronizarea proceselor biologice care apar în mod natural în organism.

Unde se produce melatonina?

Melatonina este produsă pe baza autoreglării și a feedback-ului negativ. Întregul proces de producție al acestui hormon implică nu numai celulele glandei pineale, adică pinealocitele, ci și sistemul nervos și mai precis, neuronii căii vizuale.

Neuronii percep stimulii luminoși de la fotoreceptorii retinei ochiului si astfel stimuleaza glanda pineală.

Melatonina se produce exclusiv în întuneric prin stimularea fibrelor nervoase ale sistemului nervos.

Atunci cand ochii nostri percep raze de lumină puternice, sinteza și secreția melatoninei scade, la fel si concentrația sa din sânge.
În întuneric, glanda pineală produce mai multă melatonină, astfel încât concentrația sa în sânge crește.

Fotoreceptorii retinieni percep nu numai stimulii luminii naturale, ci și pe cei care provin din surse artificiale, cum ar fi:

• becurile,
• monitoarele de computer
• telefoanele mobile.

Persoanele care călătoresc frecvent și schimbă fusul orar (jet lag), precum și persoanele nevăzătoare și persoanele care lucrează în schimburi de noapte, se pot confrunta cu tulburări de somn și dificultati in a adormi.

Ce rol are melatonina in organism?

Melatonina este numită pe bună dreptate "hormonul somnului" sau "hormonul intunericului”, dar are si multe alte functii.

1. Ajuta la reglarea cortizolului

Pe lângă îmbunătățirea somnului, melatonina ajută la echilibrarea cortizolului. Acesta este un hormon responsabil de stres, implicat în controlul funcției imune și reglarea tensiunii arteriale [ 1 ]. Conform studiilor, nivelul ridicat de cortizol cauzează afectiuni cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul tip II și osteoporoză [ 2 ]. 

De asemenea crește pofta de mâncare si semnalează organismului să activeze depozitarea substanțelor nutritive în grăsimi [ 3 ]. De aceea persoanele aflate sub stres se îngrașă atât de ușor.

2. Ajuta la reglarea ritmului circadian

Ritmul circadian este un ritm biologic cu o perioadă de aproximatix 24 de ore și este unul dintre bioritmurile de bază care corectează procesele noastre biologice și biochimice în funcție de perioada zilei [ 4 ].

Ritmul circadian care controlează ciclul somn-veghe este adesea perturbat de factori externi pe care nu îi putem influența întotdeauna. În mod normal, ritmul circadian este controlat de răsărit și apus. În timpul zilei, datorită razelor solare, producția de melatonină este suprimată și se formează în schimb serotonina. Dar când soarele apune, ceasul nostru biologic ne instruiește să crească producția de melatonină (din serotonină).

Creșterea nivelului de melatonină se poate raliza cu ajutorul unui supliment alimentar, astfel încat sa înceapă sincronizarea ritmului nostru circadian și trecerea treptată la starea sa naturală.

Un studiu efectuat pe persoanele cu insomnie, a demonstrat că administrarea unui supliment alimentar cu melatonina cu 2 ore înainte de culcare i-a ajutat pe oameni să adoarmă mai repede și de asemenea, a îmbunătățit calitatea somnului [ 5 ].

3. Absoarbe radicalii liberi. Acționează ca un puternic antioxidant

Radicalii liberi afectează celulele corpului nostru. Radicalii liberi sunt practic atomi sau grupuri de atomi cu un număr nepereche de electroni, lucru ce ii face extrem de instabili și reactivi. Antioxidanții sunt molecule care se împerechează cu radicalii liberi pentru a opri o reacție în lanț periculoasă. În esență, ei „donează” unul dintre electroni către radical, oprind astfel efectele distructive.

Melatonina, este un antioxidant foarte puternic, ce ajută organismul să scape de acești radicali liberi. Abilitatea melatoninei de a proteja celulele de deteriorarea radicalilor liberi este bine cunoscută [ 6 ].

4. Melatonina regleaza sistemul endocrin

Mulți oameni de știință susțin că melatonina nu numai că reglează ritmul somn-veghe, ci afectează și sistemul endocrin. Mai precis hormonul luteinizant LH și hormonul foliculostimulant FSH, ambii responsabili pentru dezvoltarea corectă a glandelelor sexuale și pentru controlul ciclului lunar al femeii.

Se crede că melatonina inhibă activitatea axei hipotalamo-hipofizo-gonadale, amânând astfel procesul de maturare sexuală.

Cu cât expunerea la lumina este mai frecventă, cu atât cantitatea de melatonină din sânge este mai mică și glandele sexuale se dezvoltă mai rapid. Acest lucru a fost observat la copiii care folosesc frecvent computerele, tabletele și telefoanele.

Melatonina poate afecta hormonii, neurotransmițătorii și ritmul nostru circadian. Funcția sa defensivă ca antioxidant care neutralizează radicalii liberi este foarte mare. Restaurează, repară și întărește celulele.

Deficitul de melatonina

Tulburările din ritmul circadian natural duc la o deficiență a melatoninei si automat la tulburări de somn.

Simptomele deficitului de melatonină includ:

• tulburări în ritmul somnului și starea de veghe
• tulburari de somn
• oboseală și somnolență în timpul zilei
• tulburări de concentrare
• dureri de cap
• iritabilitate
• stare de spirit rea. 

Problemele de somn pot rezulta din multe alte motive, nu numai din cauza deficitului de melatonină. Ele apar adesea ca urmare a depresiei și a tulburărilor nevrotice.

Pentru a fi siguri că deficitul de melatonină nu este cauza problemelor de somn, puteți testa concentrația acestui hormon. Materialul care urmează să fie testat în acest caz este saliva. Aceasta trebuie colectată de trei ori pe noapte în recipiente speciale și apoi dusă la laborator pentru analiza.

Concentrația melatoninei în corpul uman

Melatonina este un hormon care se gaseste în mod natural în corpul uman. Cu toate acestea, concentrația sa depinde de vârstă. Cea mai mare concentrație de melatonină o avem in copilărie si scade odata cu varsta. 

Concentrația corectă de melatonină:

• copii 1-3 ani - 250pg / ml
• copii și adolescenți între 8 și 15 ani - 120-180pg / ml
• adulți - 70-80pg / ml
• vârstnici între 65-85 ani - 20-30 pg / ml.

Concentrația de melatonină în timpul zilei nu se schimbă și rămâne la nivelul caracteristic pentru o anumită perioadă a vieții. Pe de altă parte, nivelul melatoninei scade noaptea, pe măsură ce producția de melatonină încetinește.

Melatonina dozare

Melatonina poate fi administrată în doze cuprinse între 0,3 miligrame și până la 10 miligrame pe zi. Pentru persoanele în vârstă, va funcționa o doză mai mică, variind de la 0,1 miligrame la 5 miligrame. Începeți cu o doză mică și creșteți-o treptat, după cum este necesar. Dacă trebuie să vă schimbați ora de culcare dintr-o dată, luati melatonina cu 30 de minute înainte de ora de culcare dorită.

Eficacitatea melatoninei a fost demonstrată de numeroase studii. O analiză a 19 studii efectuate în 2019 a arătat că atât la adulți, cât și la copii, melatonina reduce timpul necesar adormirii, prelungește somnul și îi îmbunătățește calitatea.

Prin urmare, dacă dumneavoastră sau cei dragi suferiți de probleme de somn, verificati categoria pastile pentru somn si alegeti produsele potrivite.

Creșterea naturala a productiei de melatonina

Una dintre sursele naturale de melatonină este cireșul. A fost efectuat un studiu științific în care unui grup de voluntari i s-a administrat un extract de cireșe, iar altui grup un placebo. Nivelul melatoninei a crescut semnificativ în grupul cu extract, în timp ce la grupul placebo nu a existat nicio modificare [ 7 ].

În plus, studiile privind efectul extractului de vișine nu au arătat efecte secundare sau reduceri ale producției naturale de melatonină după sfârșitul suplimentării  [ 8 ].

Diferența dintre forma naturala și sintetica a melatoninei, este că melatonina sintetică, conform unor studii, poate determina o reducere a producției sale naturale [ 9 ].

Citeste si: Leacuri batranesti pentru somn.

Concluzie

Antioxidant puternic, somn îmbunătățit, ajutor in sincronizarea ritmului circadian, scăderea nivelului de cortizol si cresterea nivelului de hormon de creștere (HGH), acestea sunt doar câteva dintre beneficiile pe care le puteti obtine datorită melatoninei.

Ultima revizuire medicală: 27.06.2024

Autor: Farmacistul Sam Distribution