Prostatita acuta si cronica: simptome, cauze si tratament

Prostatita este o inflamatie a prostatei. Este o boală relativ frecventă la bărbați, care este însoțită de durere la golirea vezicii urinare (micțiune) și ejaculare.

Prostatita este o afecțiune caracterizată prin inflamația prostatei și uneori, și a zonelor înconjurătoare, care poate provoca unul sau mai multe dintre următoarele simptome:

• durere, care poate fi severă la nivelul penisului, testiculelor, anusului, abdomenului inferior sau spatelui.
• simptome la urinare, cum ar fi disconfortul, frecvența crescută și dificultatea de a începe urinarea,
• senzație de disconfort general, cu durere și uneori febră,
• scurgeri lichide groase din penis.

Prostatita este cea mai frecventă problemă a tractului urinar la bărbații sub 50 de ani și a treia in cazul persoanelor trecute de 50 de ani.

Prostatita (inflamația prostatei) este o inflamație a glandei prostatei a bărbatului. Prostata este localizată chiar sub vezica urinară și are dimensiunea unui castane. Înconjoară prima secțiune a uretrei și se extinde până la așa-numita podea pelvină, care este construită din musculatură.

Prostatita este asociată în principal cu dureri severe in zona anala. În plus, simptomele precum frecvența urinară, durere în timpul urinării și durere în timpul ejaculării apar în timpul inflamației prostatei.

Prostata este frecvent insotita de inflamație. Se estimează că aproximativ 15 la sută dintre bărbați se îmbolnăvesc de prostatită cel putin o dată în viață. Probabilitatea de a avea o infecție a prostatei crește odată cu vârsta.

Se identifica patru tipuri de prostatită:

1. Prostită bacteriană acută
2. Prostită cronică bacteriană
3. Sindromul de durere pelvină cronică inflamatorie și neinflamatoare ("prostatita cronică abacterială")
4. Prostită asimptomatică

Cea mai frecventă și cel mai puțin înțeleasă formă de prostatită este prostatita cronică, sindromul durerii pelvine cronice. Aceasta poate apărea la bărbați de orice vârstă.

Bărbații care suferă de prostatită inflamatorie asimptomatică nu prezintă simptome, afecțiunea este de fapt diagnosticată în timpul examinărilor medicale efectuate pentru alte boli ale tractului urinar sau reproductiv. Acest tip de prostatită nu provoacă complicații și nu necesită tratament.

Ce este prostata?

Prostata este o glandă în formă de castana care face parte din sistemul reproducător masculin. Funcția sa principală este de a produce lichidul seminal, esențial pentru fertilitatea masculină.

Glanda înconjoară uretra la nivelul gâtului vezicii urinare. Gâtul vezicii urinare este zona din care provine uretra. Vezica urinară și uretra fac parte din tractul urinar inferior. Uretra are rolul de a transporta urina de la vezica spre exteriorul corpului.

Cauzele prostatitei depind de tipul acesteia

Prostatita cronică sau sindromul durerii pelvine cronice: cauzele exacte care stau la baza dezvoltării prostatitei cronice sunt încă necunoscute. Cercetătorii cred că poate depinde de un microorganism, chiar dacă nu de o infecție bacteriană. Acest tip de inflamație ar putea fi legat de

• compoziția chimică a urinei,
• sistemul imunitar (adică răspunsurile la infecțiile anterioare ale tractului urinar),
• afectarea neurologică a zonei pelvine.

Prostatită bacteriană acută și cronică: este cauzată de o infecție bacteriană a prostatei.
Forma acută de prostatita apare brusc și de obicei nu durează mult,
Pe de alta parte, prostatita cronica se dezvoltă lent și de obicei durează mai mult, de multe ori ani întregi.

Factorii de risc in cazul prostatitei

Principalii factori de risc care predispun la dezvoltarea prostatitei includ:

• varsta (nu este frecventa la baietii tineri),
• episoade anterioare de prostatită,
• prezența infecțiilor tractului urinar,
• manevre invazive, cum ar fi biopsia,
• utilizarea cateterului.

De asemenea, stresul ar putea fi un factor declansator in cazul prostatitei.

Simptome

In cazul prostatitei cronice principalele simptome consta de obicei în durere sau disconfort care durează trei sau mai multe luni, într-una dintre următoarele zone:

• abdomenul inferior-central,
• între scrot și anus,
• penis,
• partea inferioară a spatelui.
• scrot.

Durerea în timpul actului sexual sau după ejaculare este un alt simptom frecvent.

O persoană cu sindrom de prostatită cronică se poate plânge de dureri răspândite în zona pelvină sau poate avea dureri în una sau mai multe zone simultan. Durerea poate aparea și disparea brusc, sau se poate manifesta treptat.

Alte simptome posibile includ:

• dureri uretrale în timpul sau după urinare;
• dureri de penis în timpul sau după urinare;
• urinare frecventă (de opt ori mai multe ori pe zi); vezica urinară începe să se contracte chiar și atunci când conține cantități mici de urină, provocând urinare mai frecventă;
• urgența urinării sau imposibilitatea de a amâna,
• jet urinar slab sau intermitent.

Prostită bacteriană acută

Simptomele prostatitei acute apar brusc și pot include:

• frecvență crescută de urinare,
• urgenta la urinare,
• sânge în spermă,
• febră,
• frisoane,
• senzație de arsură sau durere la urinare,
• dureri în zona genitală,  in zona abdomenului inferior sau partea inferioară a spatelui,
• nocturie sau nevoia frecventă de a urina în timpul somnului,
• greață și vărsături ,
• dureri răspândite,
• retenția urinară sau incapacitatea de a goli complet vezica,
• dificultăți la începerea urinării,
• jet urinar slab sau întrerupt,
• blocaj urinar sau incapacitatea totală de a urina,
• infecția tractului urinar mai mic, așa cum este evidențiata de prezența bacteriilor și celulelor în urină.

În cazul acestor simptome, este recomandat să mergeti de urgenta la doctor!

Prostită cronică bacteriană

Simptomele acestei afectiuni sunt similare cu cele ale prostatitei bacteriene acute, deși nu sunt la fel de intense. Acest tip de infecție poate dura trei sau mai multe luni si se dezvoltă adesea lent. Simptomele pot aparea și disparea. Prostita cronică bacteriană poate apărea după tratamentul formei acute sau infecția tractului urinar inferior. Principalele simptome sunt:

• frecvență crescută de urinare,
• urgenta la urinare,
• o senzație de arsură sau durere la urinare,
• sânge în spermă,
• dureri în zona genitală, inghineala, abdomenul inferior sau partea inferioară a spatelui,
• nicturie,
• ejaculare dureroasă,
• retenție urinară,
• dificultăți la începerea urinării,
• jet urinar slab sau întrerupt,
• infecția tractului urinar inferior.

O persoană poate prezenta simptome urinare care nu depind de inflamația glandei prostatei, precum:

• probleme ale vezicii urinare,
• infecții ale tractului urinar inferior
• sau hiperplazie benignă de prostată.

Simptomele prostatitei pot fi, de asemenea, un semn al bolilor mult mai grave, precum cancerul de prostată.

Cu toate acestea, persoanele cu simptome de prostatită trebuie să consulte urgent un medic în caz de:

• incapacitatea totală de a urina,
• durere, frecventa și urgentă de urinare, cu febră și frisoane,
• sânge în urină,
• disconfort major sau durere în abdomenul inferior și tractul urinar.

Principalele complicații ale prostatitei pot fi:

• infecție bacteriană în fluxul sanguin,
• abces prostatic, care este o cavitate plină de puroi în prostată,
• disfunctie erectila,
• inflamația organelor reproducătoare.

Examenul fizic poate ajuta în diagnosticul prostatitei; în timpul vizitei la doctor, de obicei, acesta examinează corpul pacientului, pentru a verifica sau a cerceta:

• jetul uretral,
• prezența ganglionilor limfatici inghinali umflati sau inflamati ,
• un scrot umflat și dureros,
• prostata, prin examinare digitală rectală.

Examinare rectală digitală este o examinare fizică a prostatei. Pentru a efectua examenul, medicul pune pacientul sa se intinda pe o masă, cu fata in sus si cu genunchii aproape de piept. Medicul introduce apoi un deget lubrifiat în rect și palpează partea prostatei adiacente rectului. În timpul examinarii rectale, pacientul poate simți un ușor și scurt disconfort. Examinare ajută medicul să înțeleagă dacă prostata este mărită sau dureroasă sau are anomalii care necesită o examinare suplimentară.

Mulți medici efectuează un examen rectal ca parte a unui examen fizic de rutină pentru barbatii de peste 40 de ani, indiferent dacă au sau nu probleme urinare. 

Medicul poate recomanda un consult urologic, adică intervenția unui medic specializat în tractul urinar și în sistemul reproducător masculin. Urologul folosește teste medicale pentru a ajuta diagnosticul și tratamentul problemelor tractului urinar inferior legate de prostatită. Examinările medicale pot include:

• test de urină,
• analize de sânge,
• teste urodinamice,
• cistoscopie,
• ultrasunete transrectale
• biopsie,
• spermograma.

Testul de urină

Constă în examinarea unei probe de urină. Pacientul colectează o probă de urină într-un recipient special la cabinetul medicului sau la un laborator de analiză. Medicul trimite proba la laborator pentru analiză. 

Medicul poate diagnostica formele bacteriene ale prostatitei examinând proba de urină la microscop. Pentru cultura de urină, personalul tehnic introduce urina într-un vas care conține o substanță care ajută la proliferarea oricărei bacterii; odată înmulțita, devine mai usor de identificat.

Analize de sânge

Aceste teste necesită prelevarea unei probe de sânge în timpul unei vizite la doctor și trimiterea eșantionului la un laborator pentru analiză. Testele de sânge identifica semnele de infecție și alte probleme de prostată, cum ar fi cancerul.

Testele urodinamice

Aceste teste includ o serie de proceduri care evaluează modul în care vezica urinară și uretra stochează și eliberează urina. Majoritatea testelor urodinamice privesc capacitatea vezicii urinare de a reține urina și de a o elimina progresiv și complet; examenele pot include:

• uroflowmetrie, care măsoară viteza cu care vezica urinară eliberează urina;
• reziduuri post-urinare, adică câtă urină rămâne în vezică după urinare.
• Cistoscopie

Cistoscopia este o procedură bazată pe un instrument similar cu un tub, cistoscopul, care permite să se uite la interiorul uretrei și vezicii urinare. Urologul introduce cistoscopul în tractul urinar inferior prin orificiul din vârful penisului. Urologul poate folosi cistoscopul pentru a căuta o îngustare, blocare sau pietre în tractul urinar.

Ecografie transrectală

Acest examen folosește un dispozitiv, care transmite și primește ultrasunete de la organe pentru a genera o imagine a structurii acestora. Urologii folosesc aproape întotdeauna ecografia transrectală pentru a examina prostata.  Ecografia transrectală nu poate diagnostica în siguranță cancerul de prostată.

Biopsie

Biopsia este o procedură care necesită luarea unei bucăți mici de țesut din prostată pentru examinarea la microscopic. Urologul folosește o tehnică imagistică, cum ar fi ecografia, CT sau RMN, pentru a ghida acul biopsiei în prostată. Țesutul prostatic va fi apoi examinat într-un laborator de către un medic specializat în analiza țesuturilor. Examenul poate detecta prezența unui posibil cancer.

Analiza spermatozoizilor (spermograma)

Analiza spermatozoizilor permite măsurarea cantității și calității spermei și spermatozoizilor. Pacientul colectează o probă de spermă într-un recipient, care mai apoi este analizata in laborator.

O probă de spermă poate identifica prezența sângelui și a semnelor de infecție.

Tratamentul depinde de tipul de prostatita diagnosticat.

Tratamentele alternative pot consta în:

• băi calde, numite băi de sezut
• terapie de încălzire locală, folosind sticle de apă caldă sau tampoane termice;
• terapie fizică, cum ar fi:
• Exercițiile Kegel, care includ contracția și relaxarea mușchilor care țin urina în vezică și pe cea din urmă în poziția corectă. De asemenea, sunt cunoscuțe sub numele de exercitii musculare pelvine;
• relaxare miofascială, adică presiune și alungire a mușchilor și țesuturilor moi. Această tehnică este cunoscută și sub denumirea de relaxare a punctelor declanșatoare miofasciale;
• exerciții de relaxare;
• biofeedback-ul;
• fitoterapie cu extracte precum quercetina, polenul de albine și serenoa;
• acupunctura.

Prostita bacteriană acuta tratament:

Urologul tratează în esență prostatita bacteriană cu antibiotice.

De cele mai multe ori antibioticele prescrise de medic pot depinde de tipul de bacterii responsabile de infecție. Urologul prescrie de cele mai multe ori antibiotice orale timp de cel puțin două săptămâni. Pentru a evita reaparitia infectiei, medicii urologi recomandă administrarea de antibiotice orale timp de 6 până la 8 săptămâni. Cazurile severe de prostatită acută pot necesita spitalizare de scurta durata pentru a se putea administra antibiotice intravenoase. După tratamentul intraventos, pacientul trebuie să continue antibioticele pe cale orală timp de 2 - 4 săptămâni. Majoritatea cazurilor de prostatită bacteriană acută se vindecă complet cu medicamente și mici modificări in dieta. Urologul poate recomanda:

creșterea aportului de lichide (intre 2 - 3,5 litri pe zi) pentru a urina des și astfel se pot elimina bacteriile din vezică.
evitarea sau reducerea aportului de substanțe care irită vezica, cum ar fi alcoolul, băuturile cofeinizate și alimentele acide și picante;

Prostită cronică bacteriană tratament:

Urologul tratează prostatita bacteriană cronică cu antibiotice, dar tratamentul necesită terapie pe termen lung. Urologul poate prescrie o doză mică de antibiotice chiar și timp de 6 luni pentru a preveni infecțiile recurente. De asemenea, medicul poate recomanda eliminarea sau reducerea aportului de substanțe iritante pentru vezică si creșterea aportului de lichide pentru eliminarea mai rapida a bacteriilor din tractul urinar.

Urologul poate apela la medicamentele alfa-blocante pentru a trata retenția urinară cauzată de prostatita bacteriană cronică. Aceste medicamente ajută mușchii vezicii să se relaxeze și să reducă simptomele neplacute precum urinarea dureroasă.

Chirurgia poate fi necesară pentru tratamentul retenției urinare cauzate de prostatita bacteriană cronică. Îndepărtarea chirurgicală a țesutului cicatricial din uretră reduce retenția urinară si îmbunătățește adesea fluxul de urină.

În prezent nu este posibilă prevenirea tuturor cazurilor de prostatită.

Articole similare "Cistita - Ce este, care sunt cauzele si cum o tratam?"