Anxietate: ce este si cand sa va faceți griji? Cauze si tratament

Ce este anxietatea?

Anxietatea este răspunsul natural al organismului la stres. Este un termen utilizat pentru a indica un complex de reacții cognitive, comportamentale și fiziologice care apar în urma percepției unui stimul considerat amenințător și față de care nu ne considerăm suficient de capabili să reacționăm. 

Anxietatea însăși nu este un fenomen anormal. Este o emoție normală dezvoltată de organism ca mecanism de alarmă pentru a evita pericolele care amenință direct sau indirect supraviețuirea.

De-a lungul timpului, conceptul de amenințare s-a schimbat, atât de mult încât în ​​prezent nu șerpii otrăvitori declanșează anxietatea. Anxietatea se învârte acum în jurul sănătății, muncii, banilor, vieții de familie și a altor probleme. Orice eveniment sau situație, chiar și în perspectivă, percepută ca o amenințare, de la pierderea unui loc de muncă până la rezultatul unui examen, poate declanșa o stare de rău anxioasă. Când acest sentiment apare cu o oarecare regularitate chiar si la stimuli care nu ar trebui sa ne ingrijoreze, se poate dezvolta o problemă care poate compromite calitatea vieții la nivel psihic și fizic.

Anxietate simptome

Anxietatea poate apărea brusc, ca o stare de panică, sau treptat în decurs de câteva minute, ore sau zile. Poate dura de la câteva secunde la ani, deși o durată mai lungă este mai caracteristică tulburărilor de anxietate. Anxietatea poate fi percepută diferit, în funcție de persoana care o experimentează. Sentimentele pot varia de la fluturi în stomac până la tahicardie.

Disconfortul se datorează faptului că persoana are un sentiment general de frică și se teme de un anumit eveniment sau loc.

Unele simptome de anxietate sunt reprezentate de: pericol iminent, teama de a pierde controlul, tensiune generală, incapacitatea de relaxare, reținere, hipervigilență sau nelinişte.

Simptomele psihologice ale anxietății sunt: tendință spre catastrofism, preocupare excesivă cu probleme care nu sunt importante, iritabilitate și nerăbdare, sentimentul pierderii personalității și simțului realității, dificultăți de concentrare și atenție slabă, tulburări de memorie sau tulburări de somn.

Anxietatea are si simptome neurovegetative: dificultăți de respirație, senzatia de apasare in piept, jena respiratorie (dispnee), respirație rapidă (hiperpnee), dureri în piept, senzație de amețeală, amețeli, senzație de instabilitate și lipsă de echilibru, furnicături în diferite părți ale corpului, leșin iminent (lipotimie), bufeuri calde sau reci, senzație de sufocare, dificultăți la înghițire, gură uscată, senzație de „nod în gât”, bătăi rapide sau neregulate ale inimii (aritmie), transpirație excesivă, senzație de slăbiciune și oboseală (în special la nivelul membrelor inferioare), tremurături, urinare frecventă, diaree si tensiune musculară. 

Atacurile de anxietate pot varia foarte mult, deoarece numeroasele simptome ale anxietății se pot schimba în timp si pot diferi de la o persoană la alta.

Anxietate și depresie

Un atac de anxietate si un atac de panică au simptome comune, dar sunt probleme diferite. Tulburările de anxietate pot fi atât de stresante încât pot duce la depresie. Alternativ, tulburarea de anxietate și o tulburare depresivă pot coexista sau depresia poate apărea mai întâi, în timp ce semnele și simptomele tulburării de anxietate pot apărea mai târziu. Anxietatea patologică, pe lângă faptul că este o tulburare de sine stătătoare, însoțește multe boli, în special cele psihicee: demență, schizofrenie, depresie, tulburări sexuale, de personalitate și de adaptare.

Tulburări de anxietate 

Tulburare de anxietate generalizată. Este o afectiune cronică care implică anxietate excesivă și îngrijorare prelungită cu privire la evenimente, obiecte și situații nespecifice din viață. 

Atac de panică. Un sentiment intens de spaimă pentru perioade scurte sau bruște caracterizează atacul de panică care se manifestă prin confuzie, amețeli, greață, tremurături și dificultăți de respirație. Simptomele escaladează rapid, atingând vârful după 10 minute, dar pot persista ore în șir. Tulburările de panică sunt o experiență supărătoare și apar de obicei după stres prelungit sau situații înspăimântătoare, dar pot apărea și fără un factor declanșator.  

Fobia. Este o frică irațională față de o situație sau un anumit obiect. Fobiile diferă de alte tulburări anxioase, deoarece au o cauză cunoscută și specifică. O persoană cu fobie recunoaște teama ca fiind ilogică sau extremă, dar este incapabilă să controleze sentimentele de anxietate în prezența ei. Factorii declanșatorii ai unei fobii sunt mediile (avion / lift), animale (păianjeni, șoareci, câini) sau obiecte cu care ne intalnim zi de zi. 

Agorafobie. Adesea înțeleasă greșit ca o frică față de spațiile deschise. O persoană cu agorafobie se poate teme să iasă din casă sau să folosească lifturile și mijloacele de transport în comun, pentru a nu fi prinsă într-o capcană.

Anxietatea socială. Este teama de a fi judecat negativ în situații sociale. Tulburarea de anxietate socială include o serie de sentimente, cum ar fi teama de intimitate, frica de scenă și anxietatea față de umilință. Mutismul selectiv reprezinta o formă de anxietate care se manifesta de obicei la copiii care nu pot vorbi în anumite locuri sau situatii, cum ar fi școala, deși au abilități foarte bune de comunicare verbală atunci când sunt într-un context familiar. 

Tulburare de anxietate de separare. După separarea de o persoană sau un loc care transmite sentimente de securitate, unele persoane pot experimenta o tulburare de anxietate cu simptome similare unui atac de panică.

În cazul unei tulburări de anxietate, sentimentul de frică poate fi întotdeauna prezent într-un mod atât de intens încât să fie debilitant: vă poate face să nu mai faceți lucruri care vă plac (de exemplu, sa mergeți la un concert) și în cazuri extreme, să nu luați liftul, să vă împiedice să traversați strada sau chiar să ieșiți din casă. Dacă nu este tratată, anxietatea tinde să se înrăutățească.

Cauzele anxietatii

Nu se cunosc cauzele exacte ale tulburărilor de anxietate. După cum a raportat Institutul Național American de Sănătate Mintală, datele disponibile arată că la originea tulburării anxioase există cauze genetice și de mediu (stil de viață, stres, alimentatie):

• Factori genetici. Anxietatea tinde să fie ereditara, deoarece studiile indică implicarea genei RBFOX1. Însă, problema poate apărea si atunci când trăim în contact cu persoane anxioase. Este cunoscută și implicarea amigdalei cerebrale, o structură mică localizata adânc în creier, care procesează amenințarea și alertează creierul atunci când există semne de pericol. Se pare că joacă un rol în tulburările de anxietate care implică teama de lucruri specifice, cum ar albinele sau înecul. 
• Mediu inconjurator. O tulburare de anxietate poate fi declanșată de stresul de mediu, cum ar fi expunerea la un dezastru care pune viața în pericol. Atunci când răspunsul dvs. la stres este inadecvat sau sunteți copleșit de evenimente precum vorbitul în public, poate apărea o tulburare de anxietate. 
• Probleme de sanatate. Există boli care pot induce anxietate. Acestea includ: boli de inimă, cum ar fi insuficiența cardiacă și aritmii cardiace, tulburări hormonale (endocrine), o glandă suprarenală hiperactivă, o glandă tiroidă hiperactivă (hipertiroidism) sau o tumoare care secretă hormoni, tulburări pulmonare (respiratorii) cum ar fi astmul și boala pulmonară obstructivă cronică. Chiar și febra poate provoca anxietate. Tulburările de anxietate apar adesea alături de alte afectiuni de sănătate mintală, cum ar fi abuzul de substanțe și depresia. Mulți oameni încearcă să-și amelioreze simptomele de anxietate, cu alcool sau substante interzise. Substanțe cum ar fi alcoolul, nicotina, cofeina și alte medicamente pot oferi o îmbunătățire pe termen scurt a simptomelor, dar de fapt înrăutățesc tulburarea de anxietate. 
• Factori biologici. Anxietatea este cauzată de o modificare a cantității produse de neurotransmițători, cum ar fi o producție excesivă de norepinefrină (hormonul stresului) și o producție redusă de serotonină (care reglează bunăstarea) și GABA (care este un neurotransmițător inhibitor).
• Abuzul de substante. Pot provoca anxietate: corticosteroizi, cocaina, amfetamina și chiar cofeina. 
• Traume. A fi victimă a unui traumatism (abuz sexual), a fi aproape de cineva care este victimă a unei experiențe traumatice sau a asista la ceva traumatic, sunt cauze care pot provoca anxietate. Nu întâmplător hipocampul, o regiune a creierului implicată în memorarea amintirilor evenimentelor amenințătoare, este mai mică la subiecții care au suferit abuzuri sau traume.

Diagnostic

Nu este ușor de stabilit când anxietatea devine o afectiune. Capacitatea pacienților de a o tolera variază și cauzele bolii pot fi dificil de determinat. În evaluarea severității, ne gândim dacă: anxietatea provoacă disconfort, interferează cu funcționalitatea normală, persista pentru mai multe zile. Pentru a verifica dacă anxietatea este secundară altor boli, pot fi utile teste, chiar și analize de sânge.

Anxietate tratament

Este important să se puna un diagnostic precis, deoarece tratamentul variază în funcție de tipul de anxietate. De asemenea, tulburările de anxietate trebuie distinse de anxietatea care apare în multe alte boli mintale, pentru care se folosesc alte abordări terapeutice. Dacă cauza este o afecțiune fizică sau o substanță psihoactivă, medicii tind să abordeze cauza mai degrabă decât să trateze simptomele. Simptomele de anxietate ar trebui să scadă in intensitate după tratamentul afectiunii fizice. 

Dacă anxietatea persistă, se utilizează medicamente anxiolitice sau psihoterapie, cum ar fi terapia comportamentală. Aceste optiuni de tratament combinate, pot ameliora foarte mult simptomele la majoritatea pacienților. Tratamentul anxietatii depinde de tipul tulburării diagnosticate. Medicamentele care ar putea controla unele dintre simptomele fizice și mentale includ benzodiazepine, antidepresive și beta-blocante. Pentru o persoană cu boli terminale, analgezicele, cum ar fi morfina, sunt adesea eficiente.

Preventia

Există mai multe exerciții și acțiuni care pot ajuta o persoană să facă față tulburărilor de anxietate ușoare sau de scurtă durată:

Obiceiuri de viață. Reducerea consumului de cafeină, cola și ciocolată, menținerea unui program regulat de somn și exercițiile fizice pot îmbunătăți imaginea de sine și pot elibera în creier substanțe care declanșează sentimente pozitive. Alcoolul, canabisul și alte droguri recreative trebuie întotdeauna evitate din cauza problemelor de dependență. Singura excepție ar putea fi vinul roșu.

Un nou studiu de la Universitatea din Buffalo demonstreaza ca resveratrolul, un compus vegetal găsit în vinul roșu, poate avea efecte puternice anti-stres, deoarece blochează o anumită enzimă legată de stres din creierul uman.

Managementul stresului. Poate limita efectul potențialilor declanșatori. Organizarea zilei făcând o listă de activități, vă poate ajuta să controlați situația și să găsiți timp liber de la studiu sau de la muncă pentru a vă relaxa și a întâlni oameni cu care să vorbiți și să interacționați.

Tehnici de relaxare. Anumite activități, chiar si simple, pot ajuta la calmarea semnelor fizice și mentale ale anxietății. Aceste tehnici includ meditație, exerciții de respirație profundă, odihnă, băi lungi și yoga.

Exerciții care înlocuiesc gândurile negative cu cele pozitive. Crearea unei imagini mentale pentru a face față și a depăși o frică specifică poate oferi, de asemenea, beneficii dacă simptomele de anxietate se referă la o cauză specifică, cum ar fi o fobie.

Stresul poate fi principalul vinovat de anxietate.

Ultima revizuire medicală: 27.06.2024

Autor: Farmacistul Sam Distribution