Scarlatina: ce este, simptome si tratament

Scarlatina, sau "scarlatum” in latina, este una dintre bolile infecțioase care se manifesta cu erupții cutanate acute de culoare rosu intens, amigdalita acuta si febra. Scarlatina este este o boală contagioasă răspândită prin picături aeropurtate (stranut, tusit, vorbit) si cauzata de Streptococcus pyogenes, un streptococ beta-hemolitic de grup A.

Pe vremuri aceasta afectiune era mortală, insă astăzi este relativ inofensivă, deși necesită încă un diagnostic rapid pentru a evita eventualele complicații.

Ce este scarlatina mai exact?

Scarlatina este o boală infecțioasă acută, care apare cel mai frecvent în copilărie, ca rezultat al infecției cu streptococ de grup A. Afecteaza de obicei, copiii preșcolari în colectivitate (scoala, gradinita) în perioada de toamnă și iarnă. Are o perioadă de incubație de 2-5 zile. 

Scarlatina poate apărea și ca urmare a contactului copilului cu persoane care au o amigdalită simplă cauzată de streptococ.

Cele mai comune simptome ale scaraltinei sunt: ​​febra și erupția cutanată caracteristică de culoare rosie, cu pete fine.
Erupția cutanată afectează, de asemenea, trunchiul și membrele și este cel mai proeminentă pe piept, spate, fese și inghinal.

Simptomele scarlatinei

Scarlatina este mai puțin frecventă la adulți decât la copii, iar simptomele sale inițiale sunt adesea confuze, se aseamana cu simptomele de gripă. Febra, durerea în gât și durerile abdominale sunt ca și în cazul infecțiilor la copii, primele simptome ale scarlatinei la adulți. Amigdalele pot fi mărite, iar gâtul și limba pot fi foarte roșii. Eruptia cutanată apare în următoarea etapă a bolii.

Alte simptome ale scarlatinei:

• Febră mare - acesta este de obicei primul simptom al scarlatinei, indicând stadiul inițial al bolii. Temperatura corpului poate ajunge până la 40° C.
• Dureri în gât - în scarlatina, gâtul este foarte roșu. Pe limbă există și un înveliș alb, iar după câteva zile limba, ca și gâtul, capătă o culoare intensă de zmeură. De asemenea, este posibilă mărirea amigdalelor si a ganglionilor limfatici cervicali.
• Erupție cutanată - eritemul apare de obicei în a doua zi de boală (în medie după 12-36 de ore). Eruptia se manifesta prin pete fine de culoare rosie, care se pot semena cu o ușoară arsura solară și pot provoca mâncărimi. Petele rosii si mici, de 1-2 mm, sunt aspre la atingere și palidează sub presiune ușoară. Inițial, apar lângă trunchi și apoi acoperă restul corpului, inclusiv in jurul inghinului și feselor. Ca urmare a fragilității excesive a vaselor de sânge, pe coturile pliurilor pielii (de exemplu, în zona inghinală) pot apărea peteșii mici, dispuse liniar. Caracteristic pentru scarlatina este exfolierea treptată a zonelor cutanate afectate de erupție după aproximativ 7 zile.
• Eritem facial – în a doua zi de boală apare o erupție fină, roșie sau roz pe fața pacientului, cel mai vizibilă pe obraji (eritem). Pielea din jurul nasului si din jurul gurii rămâne palidă. Erupția este mică, cu pete de 1-2 mm.
• Aspectul limbii - inițial apare un înveliș alb pe limbă, după aproximativ 2-3 zile limba capătă o culoare roșie intensă (zmeura).
• Dureri abdominale, frisoane, vărsături, diaree - acestea sunt câteva dintre simptomele care pot însoți o febră mare.

Simptomele scarlatinei la adulți pot fi acute și pot duce la complicații grave, de unde necesitatea diagnosticării și inițierii prompte a tratamentului cu penicilină. in cazul persoanelor alergice la penicilină, tratamentul poate fi inlocuit cu azitromicina, claritromicina sau eritromicina.

Este important de stiut ca sugarii nu suferă de scarlatina, decat in cazuri foarte rare! Cu toate acestea, in cazul oricăror simptome suspecte care ar putea indica apariția bolii, adresati-va medicului. Febra mare, slăbiciunea și apariția oricărui tip de erupție cutanată sunt simptome care necesită întotdeauna un consult medical de urgenta.

Scarlatina la adulți 

Deși este o boală caracteristică copilăriei, scarlatina poate afecta și adulții. Simptomele scarlatinei la adulți sunt de obicei mai severe decât la copii. Ca și in cazul copiilor mici, este cauzată de infecția cu streptococ de grup A.  

Adulții se confrunta cu urmatoarele simptome:

• greață și vărsături;
• dureri abdominale ascuțite;
• febra care poate ajunge chiar și la 39-40 de grade;
• mărirea amigdalelor;
• slăbiciune generală;
• erupții cutanate pe trunchi și membre;
• culoare cenușie a limbii;
• ganglioni limfatici măriți în zona gâtului;

Scarlatina la adulți în cazuri extreme poate duce chiar la miocardită și pierderea conștienței.

Scarlatina diagnostic

Scarlatina la inceput poate fi diagnosticată pe baza simptomelor caracteristice al bolii. 
Streptococul de grup A poate fi detectat cu ajutorul unui test de depistare rapida a antigenului streptococului beta-hemolitic de grup A. 

Testele morfologice de laborator arată o crește numărul de globule albe, o creștere a numărului de eozinofile si o creștere a valorilor ASLO.

Exudatul faringian reprezinta investigatia de aur in depistarea anginelor streptococice, cu o precizie de 90-95%. 

Scarlatina complicatii

Bacteria (Streptococcus pyogenes) care provoacă scarlatina provoacă diferite infecții ale organelor, cum ar fi:

• faringită;
• inflamația amigdalelor;
• sinuzita;
• otita medie;
• inflamația ganglionilor limfatici;
• inflamația pielii și a țesutului subcutanat;
• abcese în organele interne;
• inflamație purulentă a articulațiilor și oaselor;
• reumatism articular acut (RAA).

Pentru a evita complicațiile, este esențial să urmați instrucțiunile medicului. Tratamentul cu antibiotice durează de obicei 10 zile și nu poate fi întrerupt. Complicațiile pot fi și rezultatul diagnosticării gresite a simptomelor.

O data trecut prin boala, pacientul nu are imunitate pe viață la scarlatină. Ne putem îmbolnăvi de până la trei ori (datorită existenței a trei tipuri diferite de toxine).

Este scarlatina contagioasă?

Scarlatina este o boală foarte contagioasă. Principala sursă de infecție este o persoană cu scarlatina, angină sau un purtător asimptomatic de S. pyogenes. Infecția se produce de obicei prin picături sau prin contactul cu obiectul folosit de purtator. 

În cazuri rare, vă puteți infecta prin contactul cu leziuni ale pielii. Perioada de incubație a bolii este de obicei de 2 până la 5 zile.

Scarlatina în timpul sarcinii

Dacă infecția cu scarlatina a apărut în timpul sarcinii, este necesar să consultați medicul, care va alege cea mai bună si sigură metodă de tratament. Este important că tratamentul să nu reprezinte o amenințare directă pentru făt.

Nu există vaccin pentru scarlatina. Putem reduce parțial riscul de îmbolnăvire concentrându-ne pe prevenire.

Rujeola, Rubeola si simptomele asemanatoare scarlatinei

Scarlatina poate fi confundată cu alte boli, precum rujeola și rubeola, cu febră și erupții cutanate. 

Există mai multe lucruri în comun între aceste boli, cum ar fi febra și erupțiile cutanate. La o privire mai atentă, erupțiile cutanate în aceste boli nu arată identic:

• în scarlatina și rubeolă petele sunt mai mici, în timp ce în cazul rujeolei, petele sunt mai mari si adesea se îmbină;
• febra este mare în scarlatina și rujeolă, în timp ce la rubeolă este moderată;
• trăsăturile caracteristice ale rujeolei sunt petele Koplik, pentru rubeolă, mărirea ganglionilor limfatici cervicali.

Tratament pentru scarlatina

Scarlatina este tratată cu penicilină, iar durata standard a tratamentului este de 10 zile. În această perioadă, nu puteți opri tratamentul sau modifica doza. Tratamentul ar trebui să fie luat în mod regulat, la ore strict definite. 

Scopul principal al tratamentului consta in reducerea cantitatii de toxine produse de către tulpinile bacteriene. Implementarea rapidă a tratamentului va preveni posibilele complicații și va împiedica pacientul să infecteze si alte persoane. Pacienților li se administrează și medicamente antipiretice.

În cele mai multe cazuri, tratamentul poate fi administrat acasă. Copilul ar trebui să stea în pat și să bea multe lichide. Tratamentul spitalicesc este necesar în cazul scarlatinei severe cu complicații.

Prevenirea scarlatinei se limitează la profilaxie și la evitarea contactului cu persoana bolnavă. Pacientul trebuie izolat în primele 24 de ore după administrarea antibioticului. 

Este indicat să se respecte cateva regul de igienă de bază. Mâinile trebuie spălate și dezinfectate cât mai des posibil. 

Trebuie evitat pe cât posibil contactul cu bolnavii, mai ales în stadiile incipiente ale bolii. Copiii nu ar trebui să meargă in colectivitate în această perioadă.

Asigurati-va că pacientul primește cantitatea potrivită de alimente sub formă lichidă sau semi-lichidă. 
Gargara cu sare este recomandata pentru a reduce inflamatia gâtului.
Este foarte important să schimbi lenjeria de pat si să aerisiti incaperea cat mai des, pentru a reduce multiplicarea bacteriilor.
În cazul in care febra este mare, se se poate administra paracetamol sau ibuprofen insa doar sub stricta supraveghere a medicului.

Autor: Echipa Sam Distribution | Data ultimei actualizari: 03.03.2023