Diabetul zaharat: tipuri, simptome, cauze, tratament si control

06-10-2020
de catre . Admin
Diabetul zaharat: tipuri, simptome, cauze, tratament si control

Diabetul zaharat: ce îl cauzează, care sunt simptome are și cum poti sa-l ții sub control

Diabetul este o boală metabolică foarte frecventa, care poate afecta atât adulții cat și copiii. Se declanșează atunci când celulele beta din pancreas nu mai sunt capabile să producă cantitatea de insulină necesară organismului pentru a menține nivelul zahărului din sânge (glucozei) în limite normale.

Ce este diabetul zaharat

Diabetul zaharat este o boală cronică caracterizată printr-o creștere a concentrației de glucoză din sânge. Responsabil pentru acest fenomen este un defect absolut sau relativ al insulinei care permite organismului să utilizeze glucoza pentru procesele energetice din celule. Atunci când insulina este produsă în cantități insuficiente de către pancreas sau celulele corpului nu răspund la prezența sa, nivelul glicemiei va fi mai mare decât în ​​mod normal (hiperglicemie), favorizând astfel apariția diabetului zaharat.
 
Concentrația de glucoză din sânge se masoara prin cantitatea de zahăr din sânge. Termenul glicemie înseamnă exact concentrația de glucoză din sânge.

Ce este insulina? Insulina este hormonul produs de pancreas, care permite glucozei să pătrundă în celule și sa o utilizeze ca sursă de energie. Când acest mecanism este modificat, glucoza se acumulează în fluxul sanguin.

Care sunt tipurile de diabet zaharat

În prezent există mai multe tipuri de diabet zaharat, insa se disting doar doua care sunt cel mai des întâlnite: diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2.

Diabetul zaharat de tip 1

Afectează aproximativ 10% din persoanele cu diabet zaharat și apare de obicei în copilărie sau adolescență. În diabetul zaharat de tip 1, pancreasul nu produce insulină din cauza distrugerii celulelor ß care produc acest hormon: prin urmare, trebuie injectat în fiecare zi, pe viață. Rata de distrugere a celulelor ß este, totuși, destul de variabilă, astfel încât debutul bolii poate apărea rapid la unele persoane, de obicei la copii și adolescenți și mai lent la adulți.

Diabetul de tip 2

Diabetul de tip 2 este cea mai întalnită formă de diabet și reprezintă aproximativ 90% din cazurile acestei boli. Cauza este încă necunoscută, deși este sigur că pancreasul este capabil să producă insulină, dar celulele corpului nu sunt capabile să o utilizeze. În general, boala se manifestă după vârsta de 30-40 de ani și numeroși factori de risc sunt asociați cu debutul acesteia. Dintre acestia: antecedente familiale de diabet, lipsa exercițiului fizic, supraponderalitatea și apartenența la unele grupuri etnice. În ceea ce privește istoricul familial, aproximativ 40% dintre diabeticii de tip 2 au rude de gradul I (părinți, frați) afectați de aceeași boală, în timp ce la gemenii monozigoți concordanța bolii se apropie de 100%, sugerând o componentă ereditară puternică pentru acest tip de diabet.

Caracteristica comună a celor două tipuri de diabet este concentrația ridicată de glucoză în sânge (hiperglicemie).

Citeste si articolul 10 reguli de viata dacă ai diabet zaharat tip 2

diabet zaharat

Care sunt simptomele diabetului zaharat

Cunoașterea simptomelor diabetul zaharat este foarte importanta, deoarece vă permite să luptați rapid împotriva acestuia pentru a evita complicațiile grave. De cele mai multe ori diabetul zaharat nu este depistat în fază incipientă, deoarece simptomele lipsesc. Insa pot exista si cazuri rare de diabet cu debut brusc si simptome intense.

Urinari abundente și frecvente

Când nivelul zahărului din sânge este ridicat, organismul îl elimină prin urină: aceasta crește cantitatea de urină excretată în 24 de ore, care conține cantități mari de zahăr. Trezirea de două ori pe noapte pentru a merge la baie, cand acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum poate fi un semn de alarma. 

Setea intensă

Odată cu eliminarea lichidelor, te dezhidratezi, astfel încât simți în mod constant sete. Unii pacienți care nu știu că sunt diabetici își potolesc setea cu băuturi gazoase cu zahăr sau sucuri de fructe, crescând glicemia și agravând astfel afectiunea. Deci, faptul că vă este deosebit de sete fără a transpira din cauza căldurii excesive sau a efortului intens ar putea fi un simptom al diabetului.

Halitoza

Mirosul de acetonă din respirație, la fel ca cel folosit pentru îndepărtarea ojei, este un simptom clasic, în special al diabetului de tip 1. Acest miros special este rezultatul așa-numitei cetoacidoze: în esență, corpul diabeticului, care nu are insulină, nu poate folosi glucoza ca sursă de energie, astfel încât arde acizi grași pentru a o obține. În acest proces, se formează corpuri cetonice care provoacă mirosul de acetonă în respirație. Acest simptom poate fi util pentru a evalua un pacient atunci când ajunge în camera de garda.

Pierderea bruscă în greutate și oboseală

Pierderea bruscă în greutate afectează în principal pacienții cu diabet zaharat de tip 1, în cazul diabetului de tip 2 poate fi graduală. În mod normal, zaharul din alimente, odată absorbit, este transportat în sânge catre toate celulele capabile să îl folosească. Dacă această substanță lipsește sau este produsă în cantități mici, energia produsă de zaharuri nu mai este disponibilă și organismul obosește. Corpul folosește depozitele de grăsime și în cazuri severe, țesutul muscular pentru nevoile sale nutriționale. 

Foame excesiva

A fi mereu înfometat fără niciun motiv poate fi un simptom al diabetului. Boala împiedică organismul să transforme zaharurile în energie, motiv pentru care ne simțim flămânzi și căutăm întotdeauna hrană pentru reîncărcare.

Vindecarea lentă a rănilor

Diabetul este un factor limitativ major în vindecarea rănilor. Nivelul ridicat de zahăr reduce capacitatea rănilor de a se vindeca, iar o rană care nu se vindecă rapid poate fi un semn al diabetului.

Infecții urinare 

Un nivel ridicat al zahărului din sânge creează un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor. Diabetul slăbește răspunsurile imune și activitatea celulelor albe din sânge și, prin urmare, organismul este expus la infecții de diferite tipuri, în special candida. Ciupercile și bacteriile proliferează în medii foarte bogate în zahăr. Dacă în decurs de câteva luni apar infecții urinare multiple și tratamentele standard nu funcționează, diabetul poate fi cauza. Odată ce nivelul zahărului din sânge este monitorizat, frecvența infecțiilor ar trebui să scadă. 

Vedere neclara

Când este prea mult zahar in sange, ochiul este, de asemenea, afectat. Glicemia foarte ridicată determină modificări ale cristalinului și ale lichidului intraocular care reduc capacitatea de vedere, făcând vederea neclară. Pentru a corecta aceasta problemă oculară este necesar să scădem nivelul glicemiei. Prin urmare, problema vederii încețoșate poate fi doar temporară.  

Carii dentare

Hiperglicemia dăunează dinților și gingiilor, ducand la aparitia cariilor dentare și a infecțiilor. Dacă observați o evolutie a acestor probleme, o cauza posibila ar putea fi diabetul. 

Diabetul zaharat în timpul sarcinii (gestațional)

Diabetul gestațional, este o boală care afectează doar femeile însărcinate si apare atunci când, pancreasul nu este în măsură să răspundă în mod adecvat la creșterea producției de insulină indusă de unii hormoni ai placentei (creșterea producției de insulină, are loc la femeile gravide si fără diabet gestațional). 

Afectează aproximativ 6-7% dintre femeile însărcinate și este o afectiune care dispare de obicei după naștere. Modificările hormonale legate de sarcină determină unii hormoni produși de placentă să  împiedice acțiunea insulinei. În acest fel, celulele devin mai puțin sensibile la acțiunea acestui hormon.

Diabetul gestațional apare spre săptămâna 25-26 de sarcina, adică sfârșitul celui de-al doilea trimestru de sarcină. Acest lucru explică de ce testele de sânge care vizează depistarea diabetului la femeile gravide încep din săptămâna 24 de sarcină.

Important: La femeile care prezintă un risc crescut de diabet gestațional (din cauza obezității, sau au antecedente in familie), testele care vizează depistarea bolii metabolice menționate anterior încep foarte devreme și trebuie repetate de mai multe ori în timpul sarcinii, în special între săptămâna 24 și 28 de sarcina.

În plus față de testele de sânge, testele de diagnostic menționate mai sus includ și așa-numitul test de încărcare a glucozei pe cale orală (sau testul oral de toleranță la glucoză ), care evaluează glicemia în 30, 60 și 120 de minute după administrarea orală a 75 de grame de glucoză.

În cazul diabetului gestațional, parametrii de diagnostic sunt diferiți:

  • glicemie mai mică sau egală cu 95 mg / dl post;
  • glicemie mai mică sau egală cu 180 mg / dl după 1 oră de la administrarea soluției de glucoză;
  • glicemie mai mică sau egală cu 153 mg / dl după 2 ore de la administrarea soluției de glucoză;

Consecințele posibile ale diabetului gestațional asupra copilului

In cazul in care este tratat corect, așa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, diabetul gestațional nu va avea consecințe asupra viitorului copil. În schimb, in cazul in care nu este tratat corect, diabetul poate provoca copilului: 

  • Macrosomia fetală - acet termen este folosit de catre medici pentru a descrie un nou-născut care este semnificativ mai mare decât media. Incidenta macrosomiei fetale depinde in mare parte de concentratia ridicata de glucoză care ajunge la făt, prin sângele mamei.
  • Sindromul de detresă respiratorie - este o afecțiune care provoacă insuficiență respiratorie si se datorează unei dezvoltări incomplete a plămânilor. Acestia nu pot alimenta în mod corect întregul organism cu oxigen.
  • Icter la naștere;
  • Hipoglicemie la naștere;
  • Polihidramnios -  acest termen identifică prezența lichidului amniotic în sacul amniotic;
  • Moarte intrauterină - datorită prezenței unor malformații severe care au apărut în timpul vieții fetale.

Copiii născuți de mame cu diabet gestațional netratat sunt mai predispuși să dezvolte în următorii ani prediabet, obezitate dar și diabet zaharat de tip 2.

Care sunt valorile normale ale glicemiei

Funcția principală a glucozei este aceea de a fi cea mai importantă sursă de energie pentru organismele vii. Valorile normale de referință ale glicemiei măsurate prin testul de repaus alimentar sunt între 60 și 110 mg / dl.

Glicemia este considerată normală până la o valoare de 110 mg / dl. Valorile cuprins între 110 și 125 mg / dl arata un risc crescut de complicatii. Dacă valorile sunt mai mari de 125 mg / dl, vorbim de diabet zaharat.

Dacă valorile glicemiei sunt cuprinse între 60 și 110 mg / dl *, nu aveți diabet. Valoarea 110 este cea aplicată de Organizația Mondială a Sănătății, în timp ce Societatea Americana de Diabet recomanda ca valoarea sa nu depaseasca 100 mg / dl.

Valorile de referință ale glucozei plasmatice:  
Valori normale →  Glicemia = 60-110 mg / dL
Glicemie a jeun alterata →  Glicemia = 110-125 mg / dL
Diabet   →  Glicemie ≥ 125 mg / dL 

La persoanele fără diabet și alte tulburări ale metabolismului zaharurilor, glicemia în post, adică după cel puțin 8 ore de post, este în general între 60-99 mg / dl , în timp ce după masă, oricât de abundentă, glucoza din sânge depășește rar 140 mg / dl.

valorile glicemiei

Teste de verificare a glicemiei

Verificarea glicemiei se poate realiza prin mai multe teste: 

  • Testul glicemiei la jeun - este un test foarte simplu de realizat, care constă în prelevarea de sânge, după 8 ore de la ultima masa.
  • Testul oral de încărcare a glucozei - Un alt test utilizat pentru diagnosticarea diabetului zaharat este curba de încărcare a glucozei pe cale orală. Examinarea implică o probă de sânge recoltata pe stomacul gol, urmată de administrarea unei soluții orale de glucoză (75 grame). Ulterior, glicemia este măsurată la două ore distanță. 

Dacă după două ore valorile glicemiei sunt sub 140 mg / dl, nu aveti diabet zaharat. Pentru valori cuprinse între 140 și 199 mg / dl vorbim de „ intoleranță la glucoză ”. Această afecțiune, numită și prediabet, necesită controale periodice și dietă, combinate cu mișcare. Valorile egale sau mai mari de 200 mg / dl indică un diagnostic de diabet zaharat.

  • Hemoglobina glicată (HbA1c) -  un alt parametru capabil să evalueze tendința glicemiei este hemoglobina glicată (HbA1c), care ne permite să estimăm retrospectiv nivelul mediu de zahăr din sânge in cele trei până la patru luni anterioare dozării sale. 

În general, valorile hemoglobinei glicate, la persoanele care nu suferă de diabet, rămân de obicei la aproximativ 5%. Pentru cei diabetici, valorile care rămân egale sau mai mici de 7% sunt considerate bune. 
În schimb, valorile HbA1c între 5,4% și 6,5% indica prediabet.
Valorile peste 8 - 9%  reprezintă un semnal de risc mai mare pentru dezvoltarea complicațiilor diabetului (ocular, renal și cardiovascular).

  • Analiza urinei - Testul de urină este adesea necesar împreună cu examinarea glicemiei la jeun. Acest test evaluează nivelul de glucoză din urină (glicozuria). Cu toate acestea, nu trebuie considerat un test de diagnostic pentru diabet. De fapt, nu puteți afla dacă sunteți diabetic făcând acest test. 

Testul funcționează astfel: în condiții normale de glucoză din sânge, rinichii care funcționează normal sunt capabili să reabsorbă toată glucoza filtrată. Prin urmare, nu trebuie găsite urme de glucoză în urină. Când se depășește pragul de glucoză din sânge de 180 mg%, atunci rinichii scot o anumită cantitate de glucoză, care va fi găsită în testul de urină.

Odată detectată glucozuria, este necesar un test de glucoză din sânge pentru a confirma dacă diabetul este prezent.

Prevenirea diabetului zaharat

Prevenirea diabetului nu numai ca este posibilă, ci și foarte simplă: pur și simplu urmați un stil de viață sănătos.
Studiile privind prevenirea diabetului au arătat, că o dietă sănătoasă și exercițiile fizice regulate, reduc riscul de diabet cu 58-60% pentru persoanele care sunt considerate predispuse la dezvoltarea bolii. 

Factorii de risc care identifică o persoană cu risc crescut de a deveni diabetic sunt:

  • Peste 45 de ani.
  • Kilogramele in exces (mai ales dacă sunt localizate în jurul abdomenului).
  • Viață prea sedentară. 
  • Relația familiala cu un diabetic (cu atât mai mult dacă este de gradul I). 
  • Femeile care au născut un copil cu o greutate mai mare de 4 kg 
  • Modificarea glicemiei la jeun (între 110 și 125 mg / zi). 
  • Hipertensiunea
  • Intoleranță la glucoză.

Un alt factor de risc este greutatea la naștere: sugarii care cântăresc mai mult de 4 kg sau mai puțin de 2,5 kg sunt mai expuși riscului de a dezvolta rezistență la insulină și diabet.

Care este tratamentul pentru diabet

Scopul tratamentului pentru diabet este același atât pentru pacienții cu diabet zaharat de tip 1, cât și pentru cei de tip 2: readucerea nivelului ridicat ale glicemiei la valorile normale. 

Există mai multe tratamente:

  • Pentru tratarea diabetului de tip 1, se foloseste terapia de substituție hormonală pe bază de insulină sintetică, administrată prin injecții subcutanate. Este esențiala, împreună cu un stil de viață corect, ce permiteți pacienților diabetici să ducă o viață normală și să evite complicațiile grave.
  • În diabetul de tip 2, terapia bazată pe insulină nu este prevăzută inițial, ci doar respectarea unei diete adecvate, practicarea activității fizice regulate și reducerea greutatii corporale. 

Analize pentru a evita complicațiile diabetului

Programul de monitorizare a glicemiei ar trebui să fie însoțit de o altă serie de controale, care sunt necesare pentru a evita apariția complicațiilor grave. Printre aceste examene se numara: 

  • electrocardiograma - Persoanele cu diabet zaharat prezintă un risc mai mare de accident vascular, deci este un test care trebuie efectuat cel puțin o dată pe an;
  • examinarea fundului ochiului - Necesară pentru prevenirea retinopatiei, aceasta trebuie efectuată cel puțin o dată la 2 ani, atât în ​​cazul diabetului de tip 1, cât și al celui de tip 2. Dacă se constată probleme, verificările trebuie intensificate;
  • controlul piciorului - În fiecare an este bine să verificați sensibilitatea picioarelor, care este redusă în caz de neuropatie, provocând piciorul diabetic, o complicație foarte gravă a diabetului;
  • microalbuminurie - Prin măsurarea albuminei prezente în urină, se poate verifica existența problemelor renale și posibila dezvoltare a nefropatiei. Acest test trebuie efectuat la fiecare jumatate de an.

Care este rolul alimentației în diabet

piramida alimentatiei in diabet

O dieta sănătoase servește la menținerea nivelului de zahăr din sânge sub control, printr-un aport alimentar corect al tuturor nutrienților necesari sănătății organismului. O persoana cu diabet are de fapt nevoie de un aport caloric zilnic egal cu cel al unei persoane non-diabetice.

Cantitatea totală de carbohidrați care trebuie consumată în timpul zilei, trebuie să fie de aproximativ 50% din caloriile zilnice.

Cele mai potrivite fructe sunt: merele (în special verzi), kiwi, portocalele, pepenele galben, pepenele verde, piersicile, caisele, prunele, perele, grapefruitul, căpșunile etc.

Evitați fructele deshidratate: curmalele, fructele confiate, smochinele uscate, prunele uscate, caisele uscate etc.

Evitați fructele uscate sau semințele în cantitati mari (nuci, migdale, alune, nuci pecan, fistic, arahide, macadamia etc.), deoarece sunt foarte bogate în calorii.

Evitați sucurile de fructe și băuturile carbogazoase în general.

Comment-uri

Nici o postare găsită

Postare noua