Tensiunea arteriala: ce este? Valori tensiune normala, mica sau mare

Sănătatea și bunăstarea noastră depind de mulți factori. Unul dintre ei este reprezentat de buna funcționare a sistemului circulator și tensiunea arteriala normala. Dacă tensiunea este prea mare sau prea mica, nu numai că ne afectează bunăstarea, dar poate provoca si probleme grave de sănătate. Prin urmare, trebuie să știm care sunt valorile normale pentru tensiunea arteriala si puls la un adult și cum să le măsurăm corect pentru a reacționa în timp.

Ce este tensiunea arteriala?

Tensiunea arteriala este definita ca presiunea pe care sângele care curge în corpul nostru o exercită asupra pereților arterelor. În timpul contracției mușchiului inimii, sângele este împins în artere și astfel ajunge la toate organele și țesuturile. Cu toate acestea, trebuie amintit că tensiunea arterială nu are o valoare constantă, ea variază:

• pe termen scurt - este rezultatul ciclului cardiac,
• pe termen mediu - este legata de nivelul nostru de activitate, dietă, hidratare sau ora din zi,
• pe termen lung - depinde de sănătatea și vârsta noastră.

Pentru a vă monitoriza nivelul tensiunii arteriale, trebuie să măsurati presiunea sistolica (deoarece mușchiul inimii împinge sângele în artere) și diastolica (timpul dintre aceste unde). Ambele valori sunt importante pentru procesul de diagnosticare. Ca măsură preventivă, tensiunea arterială ar trebui verificata periodic. Controlul tensiunii arteriale detectează unele anomalii cardiovasculare într-un stadiu incipient.

Pulsul este numărul de bătăi ale inimii pe minut. Valorile pulsului pot varia de la 60 la 100. O stare peste 100 se numește tahicardie, în timp ce sub 60 se numește bradicardie.

Tabelul nr. 1. Valoarea pulsului în funcție de vârstă

Tensiunea arteriala normala la adulți

Tensiunea arteriala normala la un adult nu trebuie să depășească 120 mm Hg (tensiune arterială sistolică) și 80 mm Hg (tensiune arterială diastolică). Dacă valorile sunt în aceste limite, probabil că nu avem de ce să ne îngrijorăm. Cu toate acestea, trebuie să stiti sa interpretati si celelalte valori, pentru a putea consulta la timp un cardiolog.

Valori tensiune

Valoarea normala a tensiunii este de 120/80 mm Hg. Vezi si tensiunea in functie de varsta.

Cum pot măsura corect tensiunea arteriala?

Măsurarea tensiunii arteriala este un proces ușor, care poate fi facut cu ușurință acasă. Tot ce aveți nevoie este un tensiometru, adica un senzor de tensiune arterială simplu. Pentru ca rezultatul să fie cât mai corect, trebuie să urmati câteva recomandări simple. 

Cel mai bine este să măsurati tensiunea arteriala în același moment al zilei, deoarece presiunea fluctuează pe parcursul zilei. Testul ar trebui să aibă loc în condiții de repaus. Ce înseamnă asta? Cu cel puțin 5 minute înainte de măsurare, ar trebui să vă odihniți în poziție așezată și să vă relaxați. Cotul mâinii testate trebuie sprijinit (de ex. pe o masă), iar brațul testat trebuie să fie la nivelul inimii. 

Dacă nu v-ați mai verificat pana acum tensiunea arterială, este o idee bună să luați o măsurătoare pe ambele brațe pentru a alege-o pe cea în care rezultatul a fost mai mare. În cazul obținerii unor rezultate similare, următoarele măsurători pot fi efectuate pe oricare mână.

Trebuie să stiti că până si erorile minore, aparent nesemnificative pot afecta rezultatele obținute. Prin urmare, înainte de măsurare, nu beți cafea, nu mâncați sau fumați. De asemenea, este important să vă poziționați mâna în timpul examinării. Dacă brațul este sub sau peste nivelul inimii, acesta poate afecta rezultatul. De asemenea, ar trebui să acordați atenție reglării lățimii manșetei la circumferința brațului. Contează și sănătatea și bunăstarea noastră. Stresul, simptomele durerii sau chiar o răceală ușoară modifică valorile tensiunii arteriale.

Factori care pot influenta tensiunea arteriala

Tensiunea arterială așa cum o arata si tabelul de mai sus depinde de vârstă. Persoanele cu tendințe ereditare sunt deosebit de vulnerabile la aceasta afectiune. Tensiunea arterială depinde și de:

• supraponderalitate, obezitate - în special în zona abdominală, unde circumferința abdomenului crește,
• dieta - bogată în sodiu și sare,
• activitatea fizică din zi, ora la care se masoara, consumul de cafea sau tutun.

Femeile aflate la menopauza sunt mai predispuse să dezvolte probleme cu tensiunea. Acest lucru se datorează reducerii nivelului de estrogeni care joacă un rol protector în sistemul circulator la femei.

Hipertensiune - tensiune mare

Rezultate multiple care depășesc valoarile pentru tensiune arteriala normala de 120 - 129 mm Hg / 80 - 84 mm Hg sunt simptome de hipertensiune, adică tensiune mare. Este cea mai frecvent diagnosticată boală a sistemului circulator. De obicei, este de natură secundară, deoarece în majoritatea cazurilor, cauzele bolii nu sunt pe deplin cunoscute. Cu toate acestea, cardiologii indică faptul că o dietă bazată pe produse foarte procesate, un consum excesiv de sare, predispozitia genetica și în cele din urmă obezitatea, pot avea un impact major.

Hipertensiunea arteriala poate fi cauzata si de:

• medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene, medicamente hormonale),
• boli (diabet, hipertiroidism)
• sarcină.

După eliminarea acestor afectiuni, simptomele hipertensiunii arteriale dispar.

Medicul cardiolog decide tratamentul hipertensiunii arteriale pe baza vârstei și sexului pacientului, a stării de sănătate și a bolilor anterioare. Tratamenul include de obicei inhibitori ai enzimei de conversie și blocanți ai canalelor de calciu. În afară de tratamentul medicamentos, schimbarea stilului de viață este, de asemenea, extrem de important. Renunțarea la fumat, o dietă echilibrată și o activitate fizică regulată pot reduce semnificativ tensiunea arterială.

Tensiune mare - cele mai frecvente cauze de hipertensiune

Este suficient să vă aflați într-o situație stresantă pentru ca pulsul și valoarea presiunii să crească rapid. Efortul fizic intens ne afectează, de asemenea, într-un mod similar, ceea ce provoacă, o crestere brusca a tensiunii arteriale. 

Alte cauze ale hipertensiunii:

• probleme endocrine (cel mai adesea hipertiroidism);
• Sindromul Cushing ;
• tulburări de anxietate;
• boală de rinichi;
• stenoza aortica;
• tumori ale glandei suprarenale 

Creșterile bruște de presiune pot fi precedate de următoarele simptome:

• roșeață a feței;
• gâfâit;
• transpirație excesivă;
• amețeli;
• durere bruscă în ochi;
• durere în piept;
• tremurat de maini;
• sângerări nazale;
• insomnie;
• slăbiciune.

Simptomele enumerate, care însoțesc creșteri bruște de presiune, pot apărea și în cazul altor afecțiuni (de exemplu, un atac de cord). Prin urmare, dacă ne simțim mai rău, ar trebui să măsurăm mai întâi tensiunea arterială. Acest lucru afectează în principal pacienții vârstnici, care sunt mai predispuși să aibă tensiunea arterială crescută. 

Hipotensiune - tensiune mica

Situația opusă hipertensiunii este hipotensiunea, adică tensiunea mica. Afectează oamenii de toate vârstele, dar mai ales femeile și fetele tinere, precum și persoanele slabe și active din punct de vedere fizic. Deși nu este la fel de periculoasa ca hipertensiunea, tensiunea arteriala mica nu trebuie subestimata. Scăderile rapide de presiune pot cauza inconștiență.

Pot exista diverse cauze ale hipotensiunii. Boli precum hipopituitarismul sau glanda tiroidă, hipovolemia, boala Addison pot contribui la dezvoltarea acesteia. Este adesea cauzată de diuretice, vasodilatatoare sau scăderea tensiunii arteriale.

Simptomele hipotensiunii

Simptomele teniunii mici sunt: 

• somnolență, 
• lipsă de energie, 
• slăbiciune, 
• dificultăți de concentrare, 
• pete în fața ochilor, 
• amețeli, 
• tendințe depresive sau tulburări de dispoziție. 

Unii pacienți prezintă, de asemenea, dureri de gât, picioare și mâini reci.

O persoană cu tensiune arterială mica, se simte groaznic mai ales atunci când cand vremea este urata, pentru ca presiunea atmosferica scade.

Cauzele hipotensiunii

Tensiunea sistolică scade sub 110 sau chiar 90 mmHg, iar tensiunea arterială diastolică scade chiar și la 60 sau 50 mmHg din diferite motive. Vărsăturile sau diareea, transpirația abundentă și repausul prelungit la pat pot duce la hipotensiune. În plus situația poate fi agravată de căldură, efort fizic considerabil sau foame.

Ce poti sa faci cand ai tensiune mica? Uneori este suficient:

• activitate fizică regulată,
• hidratarea corpului,
• odihna suficienta
• renunțarea la fumat,
• schimbarea dietei (reducerea grăsimilor animale, o pondere mai mare de legume și fructe),
• cresterea ușor a cantitatii de sare din mesele tale.

Site-ul este destinat exclusiv scopurilor informative. Daca sunteti o persoana cu tensiune normala inseamna ca aveti un stil de viata echilibrat. Insa, daca aveti o tensiune mica sau chiar o tensiune mare va recomandam sa mergeti la doctor.

Surse:

www.health.harvard.edu
www.societate-hipertensiune.ro
www.cardioportal.ro

Ultima revizuire medicală: 27.06.2024

Autor: Farmacistul Sam Distribution